Mindfulness

"Ce obţinem când devenim profesionişti, maeştri ai domeniilor în care ne antrenăm zi după zi, e regăsirea puterii noastre adevărate!? Ne găsim voinţa şi vocea proprie, precum şi respectul de sine. Devenim cine am fost întotdeauna de fapt, dar ne-a fost frică să acceptăm şi îmbrăţişăm din toată inima." Cu siguranta , candva, ne-am lovit ,cu totii , de acel sentiment de a nu fi indeajuns de bun, de priceput, de iubit, de intreg.. Fie ca este sentimentul ce altii ni-l inspira, fie ca este inspirat chiar de noi insine.  Nu trebuie sa uitam niciodata, acel gol, doar noi suntem direct raspunzatori, pentru umplerea lui. Noi decidem, cand, daca, cum si cat de mult vom umple; nimeni altcineva nu este raspunzator pentru acest lucru cum nici noi nu putem controla comportamentul celorlalti fata de noi...asa ca ramane sa fim deschisi lucrurilor rele sau bune , care ne sunt aruncate in fata. Iubeste-te si respecta-te ca si cum viata ta ar depinde de asta. Fii recunosc

"Mintea omului , odata stransa in jurul unei idei noi, nu mai revine niciodata la dimensiunile initiale" ( Oliver Holmes ) Pentru o eficienta a propriei noastre dezvoltari, nu e indeajuns sa ne consumam energia intr-un singur mod - ci ar trebui sa luam in considerare mai multe ipostaze care ne-ar putea aduce beneficii sau invataturi. Primul lucru cu care ar trebui sa incepem ar fi : mintea. Ea odata schimbata, putem sa ne schimbam si emotiile, ele odata schimbate, vor aparea altfel de actiuni...de acolo porneste adevarata extindere. Toti avem de urmat anumiti pasi pentru a ajunge in varful propriului nostru munte, incepem prin a fi proprii nostri ucenici, apoi ne aventuram , ca mai apoi sa devenim maestri. Procesul este defapt cel ce ne dezvolta, precum o maree, cu fluxul si refluxul ei. "Viata e o panza mare minunata pe care ar trebui s-o pictam cu toata vopseaua de care dispunem . " Indrazneste. Limitele sunt limite atata timp cat le vedem

"Omul . Pentru ca-si sacrifica sanatatea ca sa castige bani.Apoi isi sacrifica banii ca sa-si recapete sanatatea. Iar apoi este atat de nelinistit cu privire la viitor, incat nu se bucura de prezent; el traieste ca si cum n-o sa moara niciodata si apoi moare fara sa fi trait vreodata cu adevarat" ( James J. L. )   Deseori refuz sa constientizez ca de multe ori traiesc pasiv,, inconstient sau chiar iresponsabil. Cum voi putea sa imi dezvolt o traire mai activa sau mai responsabila? Nu putem depasi temerile daca nu le acceptam intru totul, o realitate pe care o negam. Trebuie sa invatam sa ne acceptam defectele, sa le observam si fim constienti de repercursiunile pe care le pot avea, abia apoi putem merge mai departe.  Precum respingerea  si acceptarea ne sunt implementate, prin procese fizico-mentale; de aceea alergam de atatea ori dupa validarea propriei noastre persoane. Dorim sa fim acceptati, dorim sa avem mereu dreptate, dorim sa fim laudati si ridicati in slavi, dar din

Noi decidem ceea ce toleram in viata noastra, primim ceea suntem dispusi sa primim. Devenim responsabili inca de la inceputul momentului sau cel putin asa ar trebui. "Cei mai mulţi oameni nu-şi doresc cu adevărat libertatea, întrucât aceasta implică responsabilitate şi cea mai mare parte a umanităţii se teme de responsabilităţi." ( Sigmund F. ) Fara responsabilitati, cu adevarat, suntem lipsiti de raspunderi, dar in acelasi timp traim intr-un mod obedient . Pentru sa scapa de o auto inrobire, avem nevoie de increderea in propriile puteri ; sa fim constienti de obiectivele pe care le putem atinge. Putem incepe de la simplele obiceiuri zilnice; ce anume dorim sa schimbam sau sa imbunatatim la ele? Cu ce ne-ar ajuta acest lucru? Avem nevoie sa ne oprim pentru o secunda si sa ne intrebam daca ceea ce facem , cu adevarat, ne ofera un ajutor intr-un fel sau doar ne tine pe loc. Sa devenim responsabili pentru succesul nostru, pe plan financiar, profesional, emotional , relational, c